Bomba de la Pestera, – Vidanjare ilegala cu deversari in natura, bani la negru – Cu aprobarea tacuta a autoritatilor

PESTERA, JUDEȚUL CONSTANȚA – Capitala Vidanjării Medievale !Dacă ar exista un clasament al infracțiunilor la metru pătrat, Peștera ar fi pe podium

Într-o vreme în care omenirea trimite rachete spre Marte, comuna Peștera, județul Constanța, reușește să păstreze autentică atmosfera sanitară a Evului Mediu. Aici, canalizarea este doar un mit, iar gestionarea apelor uzate se face „ca pe vremuri”: unii golesc fosa direct în fântână, alții pe uliță, pentru ca aroma locală să fie simțită din depărtare.

Vidanjă la negru, cu miros inclus

Vedeta sistemului este șoferul primăriei, care folosește vidanja instituției pentru gospodării private, contra unor tarife între 180 și 300 de lei, încasate exclusiv cash, fără chitanță. Totul la negru, ca în marile afaceri „de familie”. Problema nu se oprește aici: vidanja este golită direct în natură, fără nici o autorizare de la mediu. Nici o stație de epurare, nicio documentație legală – doar „soluții practice” cu impact maxim asupra pânzei freatice.

Evul Mediu pe uliță

La Peștera, fântâna nu mai e doar sursă de apă, ci și punct de colectare a apelor uzate. Câțiva gospodari mai inventivi scurtează procesul: fosa se goleşte direct în fântână, iar pentru cei mai comozi, pe drum, „să se ducă singure la vale”. Rezultatul? Un parfum greu de confundat și un risc sanitar uriaș.

Legea? O poveste frumoasă

Dacă ar exista un clasament al infracțiunilor la metru pătrat, Peștera ar fi pe podium:

• Autoritățile: abuz în serviciu (art. 297 CP), evaziune fiscală (Legea 241/2005), delapidare (art. 295 CP – folosirea bunului public în interes personal), încălcarea legislației de mediu (OUG 195/2005), poluare, lipsa autorizației de vidanjare, neglijență în serviciu.
• Cetățenii: poluarea apelor, deversări ilegale, infracțiuni contra sănătății publice (art. 352 CP – răspândirea bolilor), contaminarea surselor de apă.

Toate aceste fapte se pedepsesc, teoretic, cu amenzi consistente sau chiar închisoare. Practic? Nimic.

Paznicii mirosului, nu ai legii

Situația e bine cunoscută de toate instituțiile care ar trebui să intervină: Garda de Mediu, DSP, Poliția Locală. Rezultatul? Un exercițiu de spectacol mut – toată lumea „știe”, dar nimeni nu mișcă un deget.

Glumă proastă cu efecte reale

Departe de a fi doar o problemă de „miros”, vorbim de contaminarea gravă a pânzei freatice și de răspândirea bolilor digestive, hepatitei A și altor infecții. Asta în timp ce primăria, în loc să rezolve problema, o alimentează zilnic – la propriu.

Concluzie cu parfum amar

Peștera este dovada vie că, atunci când autoritățile nu vor, ilegalitatea devine regulă. Apele uzate curg, banii negri circulă, iar sănătatea publică e aruncată la canal – dacă ar exista unul. Poate, într-o zi, cineva de la județ sau de la centru va considera că apa potabilă și un mediu curat nu sunt mofturi, ci drepturi fundamentale. Până atunci, comuna rămâne un muzeu viu al vidanjării medievale, cu miros inclus în preț.