Evul Mediu pe ulițele din Peștera
În timp ce omenirea a ajuns pe Lună în 1969 , în comuna Peștera (județul Constanța) atmosfera amintește de anii 2000 î.Hr. la capitolul civilizație. Canalizare nu există, gaze naturale nu-s, iar asfaltul se oprește la drumul principal al satului . Localnicii se descurcă „ca pe vremuri”: unii își golesc fosa septică direct în fântână, alții o deversează în șanțul de la marginea drumului, lăsând conținutul să curgă la vale . Rezultatul? Un miros inconfundabil care plutește peste sat și un risc sanitar uriaș de contaminare a apei potabile. Situația a involuat atât de mult încât un localnic și-a transformat drumul de acces de lângă casă în stână de oi, blocând trecerea și împânzind zona cu un iz insuportabil de grajd. Peștera a ajuns, din păcate, un veritabil muzeu viu al Evului Mediu sanitar, unde apa menajeră curge liber, iar confortul modern e doar un vis cu miros amar.
Vidanjă la negru cu primăria complice
Situația a ajuns în atenția unei organizații locale, care a decis să rupă tăcerea. Asociația Casa de Ajutor East a depus plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia care vizeaza atat primarul cat si functionarii publici implicați, acuzându-i de complicitate la aceste vidanjari si deversări ilegale din fose. De asemenea, asociația a trimis sesizări scrise către Primărie, Garda de Mediu și Prefectură, cerând intervenția urgentă a autorităților. Problema este binecunoscută de instituțiile abilitate – de la Garda de Mediu până la Direcția de Sănătate Publică – însă până acum toată lumea știe, dar nimeni nu mișcă un deget . În tot acest timp, apele vidanjate ilegal din fose continuă să polueze solul și pânza freatică, iar pericolul răspândirii unor boli precum hepatita A crește pe zi ce trece . Dacă autoritățile locale și cele de mediu nu iau măsuri urgente, asociația avertizează că va sesiza și Ministerul Mediului, precum și Comisia Parlamentară pentru mediu și echilibru ecologic, în speranța că cineva va considera că apa curată și sănătatea publică nu sunt un lux, ci drepturi fundamentale.
Legea încălcată în serie – ce riscă vinovații
Dacă ar exista un top al ilegalităților pe metru pătrat, la Peștera s-ar bate recordurile . Lista potențialelor infracțiuni este stufoasă, iar consecințele ar trebui să fie grave:
• Omisiunea sesizării – Funcționarii publici care știu de o faptă penală în legătură cu serviciul lor, dar nu o raportează autorităților, comit infracțiunea de omisiune a sesizării organelor judiciare. Aceasta se pedepsește cu închisoare chiar până la 7 ani dacă făptașul are funcție de conducere sau control . Cu alte cuvinte, faptul că oficialii din Primărie au închis ochii la vidanjările ilegale îi poate costa libertatea.
• Favorizarea făptuitorului și tăinuirea – Acoperirea ilegalităților și a autorilor lor intră sub incidența infracțiunilor de favorizare și tăinuire. Chiar dacă nu au fost complici direcți la deversări, funcționarii care au protejat făptașii sau au ascuns urmele pot răspunde penal. Codul Penal prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru astfel de fapte (art. 269 și 270 CP) , sancțiuni similare cu cele pentru complicitate propriu-zisă.
• Abuz în serviciu, delapidare și evaziune fiscală – Autoritățile locale pot bifa și infracțiuni de abuz în serviciu (art. 297 CP) pentru încălcarea legii în exercitarea atribuțiilor, delapidare (art. 295 CP) prin folosirea bunului public (vidanja primăriei) în interes privat, precum și evaziune fiscală (Legea 241/2005) pentru sumele încasate la negru, nefiscalizate . Fiecare dintre aceste fapte atrage după sine ani buni de închisoare ori amenzi penale usturătoare, conform legii.
• Poluarea apelor și a solului – Deversarea dejecțiilor în natură, fără autorizație, reprezintă o încălcare flagrantă a legislației de mediu (OUG 195/2005) . Potrivit legii, evacuarea intenționată de deșeuri periculoase pe sol sau în apă constituie infracțiune de mediu, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală de până la 70.000 lei, dacă fapta pune în pericol viața ori sănătatea publică . În cazul Peștera, contaminarea fântânilor și a pânzei freatice cu ape uzate menajere se încadrează perfect în această definiție, punând în risc sănătatea întregii comunități.
• Zădărnicirea combaterii bolilor – Nu în ultimul rând, lăsarea intenționată a unei întregi localități în mizerie și focar de infecție poate constitui infracțiune contra sănătății publice. Codul Penal sancționează zădărnicirea combaterii bolilor (art. 352) – adică nerespectarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor – cu până la 5 ani de închisoare, dacă fapta are ca urmare răspândirea unor boli infectocontagioase . Iar dacă, Doamne ferește, cineva chiar se îmbolnăvește grav sau moare din cauza acestor practici, pedeapsa poate crește substanțial (ajungând în cazuri extreme chiar la 7-12 ani) .
Teoretic, toate aceste prevederi legale ar trebui să-i trimită pe vinovați direct pe lista neagră a justiției, cu perspective serioase de pușcărie sau cel puțin amenzi colosale, iar la Peștera se trăiește și se vidanjează în afara legii Rămâne de văzut dacă aceste plângeri penale și presiunea publică vor reuși să trezească autoritățile din adormire. Până când se va face dreptate, comuna Peștera rămâne sinonimă cu “capitala vidanjării medievale”, unde banii negri circulă, apele uzate curg, iar sănătatea publică e aruncată la canal – dacă ar exista unul . Poate într-o bună zi cineva va realiza că, la doar câțiva kilometri de civilizație, oameni reali îndură condiții demne de Evul Mediu târziu. Până atunci însă, duhoarea ilegalității rămâne în aer, iar localnicilor nu le rămâne decât speranța că justiția își va intra în rol și că normalitatea va ajunge, în sfârșit, și la Peștera.
