În anul 2025, comuna Mircea Vodă din județul Constanța oferă un paradox amar: deși se află la doi pași de impozantul Canal Dunăre–Marea Neagră, localitatea nu are canalizare, gaze naturale și nici măcar drumuri asfaltate. Străzile din satele Mircea Vodă și Satu Nou – cele mai populate ale comunei – încă sunt din pământ și piatră, transformându-se în noroi la fiecare ploaie. Autoritățile locale promiseseră în trecut modernizarea infrastructurii rutiere, ba chiar se lăudau că „după finalizarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere, 95% din drumurile comunei Mircea Vodă vor fi asfaltate”. În realitate, localnicii glumesc amar că procentul s-a inversat – 95% din drumuri au rămas neasfaltate. Nici la capitolul utilități situația nu e mai bună: rețea de gaze nu există deloc (oamenii se încălzesc ca în evul mediu, cu lemne sau butelii), iar rețeaua de apă potabilă abia face față – vara aceasta, distribuitorul RAJA a impus raționalizarea apei pe timp de noapte, întrucât rezervorul local se golea zilnic. Concret, „în localitatea Mircea Vodă se va sista furnizarea apei potabile pe timpul nopții, în intervalul orar 23.00 – 06.00” (în perioada 7 iulie – 1 septembrie 2025) rajac.ro, semn că și singura utilitate existentă funcționează cu sincope.
În teren însă, până la materializarea promisiunilor electorale, oamenii încă depind de fântâni și fose septice, iar „canalizarea” comunală în 2025 este… o vidanjă (cisternă de golire a foselor) care străbate încet ulițele desfundate.
„Canalizare” cu vidanja și drenaj direct pe câmp
Imaginea dezolantă a unei vidanje care deversează dejecții pe câmp reflectă realitatea din Mircea Vodă:
De 35 de ani, „canalizarea” din Satu Nou curge pe pășune
În tot acest tablou grotesc, merită menționat un detaliu care scapă oricărei logici edilitare: blocurile din Satu Nou deversează dejecțiile printr-o conductă direct pe un teren viran din spatele imobilelor, fără vreo formă de epurare. Această practică datează de peste 35 de ani, din perioada comunistă, și continuă nestingherită și astăzi. Iar absurdul atinge cote și mai mari: terenul contaminat este folosit ca pășune de către localnici, punând în pericol animalele și, prin lanțul alimentar, chiar sănătatea oamenilor. În paralel, alți locuitori din Satu Nou și Mircea Vodă își golesc fosele septice noaptea, direct în stradă sau pe câmp, folosind pompe electrice, transformând ulițele comunei într-un pericol biologic latent. Când se lasă întunericul, începe „programul de scurgere liberă” – o realitate de noapte care pare desprinsă dintr-un film despre colapsul civilizației.
în lipsa unei rețele de canalizare, singura soluție pentru gospodăriile din comună rămâne vidanjarea foselor septice. Potrivit relatărilor localnicilor, serviciul de vidanjare este asigurat de o firmă a administrației locale – SC Rural Salubritate Mircea Vodă SRL – dotată cu un autocamion vidanjă și un singur șofer. Acesta merge din poartă în poartă și golește fosele cetățenilor contra unor sume consistente, între 200 și 300 de lei de gospodărie, fără a emite chitanță sau factură, deci banii intră „la negru” în buzunarul firmei sau al operatorului, după cum acuză sătenii. Situația ar fi poate doar un mic abuz financiar, dacă s-ar opri aici – însă devine de-a dreptul revoltătoare prin ceea ce urmează: în loc să transporte dejecțiile la o stație de epurare autorizată, vidanja deversează conținutul foselor direct în natură, pe un teren viran de lângă Canalul Dunăre–Marea Neagră. Practic, canalul navigabil construit cu trudă în anii ’80 poartă vapoare cu mărfuri la suprafață, iar la câteva sute de metri distanță apele subterane și solul sunt îmbibate cu reziduuri fecale provenite din satele Mircea Vodă și Satu Nou. Solul, pășunile și apele de suprafață din zonă au ajuns grav poluate din cauza acestei practici ilegale și insalubre, reclamă localnicii. Mirosul pestilențial se simte pe o rază mare, mai ales vara, iar după ploi substanțele contaminate se scurg spre terenurile agricole din jur. Pe lângă prejudiciul adus mediului, există un risc real de focar de infecție – dejecțiile netratate pot transmite boli și contamina fântânile din care se adapă oamenii și animalele. Cu ironie amară, sătenii spun că la Mircea Vodă „modernizarea canalizării” înseamnă o vidanjă ruginită care varsă totul **„în canalul” naturii.
Firma de salubrizare a primăriei nu deține autorizațiile legale pentru servicii de vidanjare și gestionare a deșeurilor lichide, susțin localnicii, iar modul în care operează contravine flagrant normelor de mediu. Practic, administrația locală pare a-și polua în mod deliberat propria comună, prin intermediul societății pe care o patronează. În loc să fie un garant al respectării legii, primăria, direct sau indirect, tolerează (sau chiar organizează) un sistem clandestin de colectare și deversare a apelor uzate menajere. Întrebat neoficial de cetățeni de ce nu golește vidanja la stația de epurare, șoferul ar fi ridicat din umeri: „Unde altundeva? N-avem canalizare, n-avem stație, am primit indicații să le vărs pe terenul X…”. Scena amintește de un caz similar petrecut la Sântandrei, lângă Oradea, unde un tractorist surprins că deversa fosă pe câmp a pretins nonșalant că „primarul mi-a spus să arunc aici”. Absurdul situației frizează ridicolul: la Mircea Vodă, vidanja primăriei – care ar trebui să mențină comuna curată – transformă câmpurile într-o hazna toxică.
Sesizări peste sesizări, autorități impasibile
Revoltați de această stare de fapt, localnicii au decis să nu mai tolereze indiferența autorităților si au apelat la o asociatie locala . Asociatia a documentat deversările ilegale și au înaintat sesizări oficiale către toate instituțiile competente de la nivel local și național – un adevărat pelerinaj al reclamațiilor. Primăria Mircea Vodă a fost notificată în scris despre faptele grave, deși e ca și cum i-ai cere hoțului să se autodenunțe. S-au trimis memorii și către Garda de Mediu Constanța, instituția abilitată să sancționeze poluarea; către Prefectura Constanța, care are rol de control administrativ; ba chiar și către Parchet și Poliția Mediului, având în vedere potențialul caracter penal al faptelor (transport și eliminare neautorizată de deșeuri periculoase pentru mediu). Lista nu se oprește aici: Asociatia a sesizat și Avocatul Poporului, și Ministerul Mediului, și Comisia parlamentară pentru Mediu și Echilibru Ecologic, în speranța că cineva, la un nivel suficient de înalt, va auzi strigătul de ajutor al comunei uitate de lume. De asemenea, având în vedere proximitatea Canalului Dunăre–Marea Neagră, au fost informate Apele Române și Administrația Bazinală Dobrogea Litoral, întrucât poluarea apelor de suprafață intră în sfera lor de responsabilitate.
Din păcate, până în prezent nu s-a luat nicio măsură concretă. Sesizările sunt “în curs” peste tot – adică se plimbă hârtii dintr-un birou în altul, se așteaptă probabil “răspunsuri oficiale” sau “verificări” interminabile. Între timp, vidanja își vede nestingherită de treabă, noroiul și dejecțiile curg la vale, iar locuitorii privesc neputincioși cum comuna lor continuă să fie batjocorită de chiar cei puși s-o administreze. Neglijența administrativă la Mircea Vodă a atins cote de avarie: nu e vorba doar de investiții întârziate, ci de complicitate la o poluare sistematică ce pune în pericol sănătatea publică.
Concluzie: strigăt din hazna către autorități
Cazul comunei Mircea Vodă ilustrează, într-o notă tragic-comică, absurdul birocratic și cinismul cu care sunt tratate unele comunități rurale în România. În timp ce pe hârtie se bifează proiecte europene și se fac declarații optimiste („suntem angajați să implementăm proiectele cu responsabilitate” – promite primarul( sursa :graiuldobrogei.ro), în practică oamenii trăiesc ca într-un muzeu al subdezvoltării: fără asfalt, fără gaze, fără canalizare. Ba mai mult, li se murdăresc și puținele resurse naturale de către propria primărie, într-o mostră grotescă de auto-sabotaj administrativ.
Locuitorii din Mircea Vodă au dreptul la infrastructură de bază și la un mediu curat, iar responsabilii – de la primar până la factorii de decizie județeni și naționali – au datoria să intervină. Cât timp va mai rămâne Mircea Vodă comuna unde vidanja face legea? Până când cineva va găsi, finalmente, voința de a scoate această comunitate din mocirlă – la propriu și la figurat. Autoritățile sesizate ar face bine să iasă din letargie și să dovedească faptul că legea și civilizația nu sunt opționale, nici măcar la marginea Dobrogei.
Sunt nerespectării a proiectelor de executare a lucrărilor de asfaltare mutarea gardurilor pe domeniul public acaparând teren care nu le aparține.Am făcut plângeri penale care au fost rezolvate cu prescripție . Să cercetați mafia cerealelor care funcționează cu știrea organelor de peste cinci spre zece ani.Unii deversează in pânza freatică prin vechile fântâni .De ordine și siguranță nu mai vorbim.